Aleksandra Lisiecka-Lenart 
Publicat: 25.08.2022 
11 minute 
Bounce rate este una dintre cele mai cunoscute metrici, specifică Google Analytics și altor platforme similare. Mult utilă în principiu, dar dacă este prost înțeleasă, poate duce la concluzii greșite. Ce trebuie să știți despre bounce rate pentru a folosi în mod conștient această metrică în raportarea și evaluarea eficienței site-ului dumneavoastră?
Bounce rate – ce este?
Când discutăm despre ce este bounce rate, merită menționat faptul că este o componentă a timpului de ședere.
Formula prin care calculăm bounce rate poate fi descrisă astfel:Bounce Rate = Sesiuni respinse ÷ Toate sesiunile
Sesizările respinse sunt intrările în pagină care se termină cu părăsirea site-ului de către utilizator fără nicio altă interacțiune. Acest lucru înseamnă că într-o astfel de sesiune, utilizatorul îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:
- Nu merge mai departe în site, adică nu generează o a doua vizualizare a paginii
- Nu efectuează o acțiune urmărită ca eveniment în GA – aceasta ar putea fi un clic pe un element, derularea sau rămânerea pe pagină pentru o perioadă x de timp
Să ne oprim chiar la al doilea punct, deoarece definește una dintre capcanele în care se poate cădea atunci când se încearcă interpretarea bounces sau a ratei acestora.
Ecartamentul implementării GA afectează rata de respingere – cu cât sunt mai multe evenimente măsurate de codul de urmărire, cu atât valorile medii pot fi mai mici. Acest efect poate fi evitat prin marcarea unora dintre evenimente cu parametrul non-interacțiune. Merită să-l utilizați dacă, de exemplu, interacțiunea pe care doriți să o urmăriți cu un eveniment are loc în paralel cu vizualizarea paginii – de exemplu, afișarea unui banner.
Dacă trimitem înapoi astfel de evenimente folosind Google Tag Manager, nimic mai simplu – trebuie doar să schimbăm opțiunea implicită din „False” în „True”.
Dacă este implementat în codul de urmărire, trebuie să adăugăm o linie de cod. Pentru Universal Analytics cu codul analytics.js, se face astfel:
Dacă nu suntem siguri ce versiune folosește pagina analizată, putem verifica acest lucru căutând bibliotecile analytics.js și gtag.js în codul html.
Utilizarea non-interacțiunii prezentate mai sus este o modalitate de a ne asigura că rata de respingere finală este afectată doar de evenimentele care necesită efectiv o acțiune suplimentară din partea utilizatorului.
Cu toate acestea, acest lucru nu schimbă faptul că, dacă pe site a avut loc o implementare complexă a Google Analytics, atunci compararea ratei de respingere înainte și după aceasta se poate dovedi a fi o comparație între mere și pere.
Acesta nu este singurul element, legat de bounce rate, care ne poate duce concluziile pe căi greșite. Atunci când analizăm rata de respingere, contextul este esențial – cu alte cuvinte, modul în care se comportă în proximitatea altor metrici sau dimensiuni.
Bounce rates – ce ar trebui să fie?
Să ne imaginăm câteva scenarii în care descoperim că un site web înregistrează un bounce rate de 80%:
- Pagina principală a unui serviciu de informații
- Carte de produs în comerțul electronic
- Pagină cu articole de orientare
- Pagină de întrebări frecvente
Considerăm că valoarea dată mai sus este prea mare în fiecare dintre aceste cazuri? Să le defalcăm:
1. Pagina de start ar trebui să încurajeze utilizatorul să exploreze cât mai mult posibil, îndreptându-l spre punctele care ne interesează. În acest tip de site, ea reprezintă un fel de catalog de știri pe care vizitatorul îl vede primul – deci, cu un astfel de rezultat al ratei de respingere, merită să ne gândim în ce măsură titlurile sau imaginile folosite încurajează un click. Adăugarea la analiză a timpului mediu pe pagină va arăta dacă pagina de start nu este tratată un pic ca un RSS, în care doar scanezi titlurile pentru o privire rapidă.
2. TCartela de produs în e-commerce este concepută pentru a duce utilizatorul (cu referire la diagrama de parcurs al clientului de la Google) de la etapa „Gândește” la etapa „Fă” – prin urmare, printr-o prezentare atractivă a ofertei, direcționându-l spre o microconversie (adăugarea unui produs în coș) și apoi spre o conversie principală (achiziția).
Pot fi îmbunătățită și mai mult navigarea pe acesta prin afișarea de breadcrumbs sau recomandări de produse. Dacă aceste tipuri de fișe de pe site se confruntă cu rate de respingere ridicate, merită să le segmentăm mai puternic pentru a căuta punctele slabe. Poate că trebuie să îmbogățim paginile cu produse indisponibile sau să introducem o alertă de notificare pentru o dimensiune, variantă lipsă? În scopul unor astfel de analize, este bine să folosim dimensiunile personalizate din Google Analytics – de exemplu, putem trimite starea de disponibilitate sau timpul de așteptare pentru livrare.
3. În cazul unui articol de tip how-to, scopul nostru este de multe ori să mutăm utilizatorul în secțiunea de vânzări a site-ului web prin intermediul legăturilor interne, așa că, ca regulă generală, ne așteptăm ca și aici să avem un procent de bounce cât mai mic posibil. Cu toate acestea, înainte de a începe să ne gândim cum să optimizăm paginile de conținut, să vedem pentru ce cuvinte cheie vedeți că este respins adesea conținutul.
Este posibil ca majoritatea vizitelor să provină din fraze long-tail, cu o intenție puternic informativă (de exemplu, Ce este fibra optică?).
Dacă acesta este cazul, utilizatorul își dă seama pur și simplu de motivul vizitei sale citind textul și nu mai este motivat să rămână acolo. IDacă, în plus, raportăm procentul de scroll la GA și vedem că articolul este într-adevăr citit până la sfârșit, rata de respingere crescută poate fi considerată normală. Cu toate acestea, este totuși posibil să se lucreze asupra ei – chiar și numai prin introducerea și testarea unor casete cu conținut sugerat, similar.
4. Pagina de întrebări frecvente are un scop simplu – de a răspunde la întrebarea unui utilizator. Aceste tipuri de secțiuni, precum Contact sau Politica de retur, pot umfla rata de respingere a unei întregi pagini și acest lucru este normal – nu ne așteptăm ca ele să conducă utilizatorul „mai adânc” Dacă dorim, prin urmare, să analizăm acest indicator, le putem exclude folosind dimensiunea landing page din tabelele Google Analytics.
Ce concluzie se poate trage de aici? Bounce rate este un indicator care trebuie analizat în contextul scopului fiecărei sub-pagini, de preferință în combinație cu alți indicatori. Sunt uneori întrebat dacă valoarea globală a unui anumit serviciu este mare sau mică – din păcate, răspunsul la o astfel de întrebare este întotdeauna: depinde. Studiile disponibile pe web și rezultatele sugerate merită să fie luate în considerare doar ca sursă de inspirație.
Cum se reduce rata de respingere?
Să presupunem că am tras deja concluzii cu privire la ratele de respingere de pe site și că le-am defalcat în modul discutat mai sus. În plus, merită să:
1. Separați traficul mobil și cel de pe desktop – în timp ce mobilul era un punct slab din punctul de vedere al indicatorilor de calitate a sesiunii, acum desktop-ul este cel care este uneori neglijat de către afacerile electronice. Alegerea unei versiuni mai slabe ne va spune de care ar trebui să avem grijă în mod special în zona de viteză sau de testare a/b. În zona de performanță, putem folosi Lighthouse sau Webpagetest.org, printre altele, și Google Optimize gratuit pentru testare.
2. Descompuneți analiza bounce rate-ului în funcție de sursa de trafic – mai sus am vorbit despre cuvintele cheie, care pot conduce un utilizator relativ îndepărtat de o decizie de cumpărare către site, dar și diferitele canale au caracteristici similare. Și da, dacă derulați campanii de remarketing pentru utilizatorii care se întorc, acestea ar trebui să înregistreze un bounce rate semnificativ mai mic decât Google / targetarea organică pentru articole.
Dacă, în plus, multe respingeri sunt înregistrate de campaniile care prezintă utilizatorului ceea ce acesta a vizualizat deja, ar trebui să ne asigurăm neapărat că regulile de targetare sunt corecte.
Un alt pas legitim este și încorporarea unor instrumente de analiză calitativă – Hotjar, Yandex Metrica sau cux.io pot colecta heatmaps și înregistrări de sesiuni pentru a înțelege mai bine traseul utilizatorului, de asemenea,pentru optimizarea conversiilor.
Dacă dorim să lărgim puțin spectrul de analiză în ceea ce privește îmbunătățirea generală a implicării potențialului client, am putea lua în considerare adăugarea unei urmăriri personalizate a timpului pe site. O sesiune de bounced este, ca o reamintire, una care se termină fără ca utilizatorul să se deplaseze mai adânc în serviciu.
Merită să ne amintim că metrica „Timp mediu petrecut pe pagină” disponibilă în Google Analytics este calculată de la vizualizare de pagină la vizualizare de pagină – astfel încât sesiunile cu o rată de respingere de 100% au un timp concurent de 0 secunde, așa cum se poate vedea în următoarea captură de ecran din contul demo Google.
Pot fi ocolită această limitare prin trimiterea propriilor noastre evenimente non-interacționale care măsoară timpul pe fiecare pagină, inclusiv pe paginile abandonate. Cel mai simplu mod de a face acest lucru este în Google Tag Manager, unde este disponibilă o regulă specială numită „Timer” – pur și simplu selectați intervalele care vă interesează și, dacă doriți, setați o limită.
O opțiune suplimentară pentru a extinde analiza sesiunilor sau a paginilor rebotate este implementarea urmăririi scroll-ului menționat mai sus – am descris-o mai detaliat în articolul ,,Google Analytics – cum se configurează și ce trebuie verificat”.
Pe scurt, rata de respingere este o măsurătoare menită să măsoare ce procentaj de sesiuni de pe un site sfârșesc prin a părăsi site-ul fără nicio interacțiune, ce pagini și ce surse de trafic au performanțe mai bune și mai slabe în această privință. Acest indicator va fi cel mai util atunci când îl vom compara cu alți indicatori, cum ar fi timpul petrecut pe pagină, timpul de încărcare a paginii sau adâncimea de derulare. Cu cât privim mai în profunzime, adică la bounces, tocmai în contextul paginilor de destinație sau al campaniilor individuale, cu atât mai multe concluzii vom putea trage pentru a optimiza implicarea utilizatorilor.
